You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

3 Responses

1. 

   1

   iris 
   

   Trist ,foarte trist! Copiii ce traiesc traume de acest gen ,ca si copiii abandonati de catre unul din parinti traiesc aceasta drama ca pe o povara ce o poarta in suflet pentru toata viata. Parintele ramas trebuie sa faca totul ca puiul sa creasca linistit fara apasarea trecutului Cunosc o persoana ce toata viata sa ,acum fiind adulta ,a simtit nevoia de un tata si casatorindu-se a substituit dragostea si protectia de care avea nevoie din partea tatalui cu dragostea sotului si pentru sot .Ea a fost norocoasa gasind ceea ce i-a lipsit .Norocosi si copilasii sai ce se bucura de multa ,foarte multa dragoste din partea lor .Din pacate nu toate aceste intimplari se sfarsesc cu bine !

2. 

   2

   Luminita Iliescu 
   

   Candoarea copilariei este coplesitoare, nepretuita, un dar de la Dumnezeu !!!

3. 

   3

   gabi iordan 
   

   M-am cutremurat doar cand am citit. Nu-mi pot imagina ce-a fost in sufletul tau dar nici cum ai continuat discutia.

Leave a Reply » Log in

Name (required)

E-Mail (will not be published , required)

Website (optional)